miercuri, 22 decembrie 2010

COSTACHE IOANID - CEZARUL

Cezarul August, vrand mai multa slava
Decat smulsese gandul sau de-otel,
Se proclama drept zeu atotputernic,
Si se-naltara temple pentru el.


Si-atunci, de sus, din gloria eterna,
Vazand cum se ingamfa un atom,
Ca sa ne dea o pilda, Creatorul
A coborat si S-a-ntrupat ca om.

marți, 14 decembrie 2010

O VĂZURĂM ŞI PE ASTA!

O FALSĂ DIHOTOMIE

DANIEL BRÂNZEI: "Pretenția fratelui nostru iubit, Iosif Țon, de a scoate învățături pentru creștinism „doar din Evanghelii“ este periculoasă pentru că neagă atitudinea teologilor de-al lungul secolelor, așezând artificial între Isus și Pavel un val al neînțelegerilor. Nu, Pavel nu ne-a dăruit un Isus diferit de Cel din Evanhelii, ci Isus din evanghelii l-a ales pe Pavel ca să ne descopere o taină ținută ascunsă până la Cruce și descoperită doar lui (lui Pavel) după Rusalii, când Israelul L-a refuzat pe Isus Christos și, pentru o vreme, Evanghelia a fost trimisă la Neamuri."
http://barzilaiendan.wordpress.com/2010/12/13/evanghelia-lui-isus-sau-evanghelia-lui-pavel

Deci "noua teologie"
Ce s-a anunţat
Este-o veche erezie
O falsă dihotomie
Ce i-a aţâţat?

duminică, 12 decembrie 2010

CINCI ANI DE HAR LA "POARTA CERULUI"


Nu este uşor să apreciezi dacă cinci ani sunt mult sau puţin în viaţa unei biserici. Unii spun că cinci ani sunt o nimica toată, alţii vor spune că totuşi înseamnă mult. Pentru noi cei de la Biserica "Poarta Cerului" aceşti cinci ani pe care i-am parcurs ca familie a lui Dumnezeu, se pot măsura numai prin prisma harului divin, care a fost atît de mare pentru noi.
Măsura harului ne obligă să vedem că în urma noastră au rămas cinci ani în care Dumnezeu ne-a închegat ca familie. Încă de la început am stat sub semnul devizei "O biserică în fiecare familie şi o singură familie în biserică". Ce mare rod a dat harul lui Dumnezeu la Poarta Cerului din acest punct de vedere. Lângă cei 28 de membri ai grupului de iniţiativă pentru formarea bisericii, Dumnezeu a adăugat alţii, şi alţii, şi iată că astăzi am depăşit bine cifra de 500. CINCI ANI DE HAR ÎNMULŢITOR!
Ne-am bucurat de fiecare dintre cei care au găsit Poarta Cerului ca cel mai potrivit loc pentru creşterea lor spirituală şi pentru apropierea de Domnul, dar bucurie fără margini ne-a adus Dumnezeu în cele zece servicii de botez în care aproape 200 de suflete au mărturisit că aici l-au găsit pe Isus Cristos ca Salvator al lor din starea de pierzare în care îi dusese păcatul. CINCI ANI DE HAR MÂNTUITOR!
Nu de puţine ori am venit la Poarta Cerului cu necazurile noastre, cu poverile şi cu apăsările noastre ca să le aducem înaintea lui Dumnezeu. Uneori erau atât de grele, încât nici măcar nu le puteam duce singuri, şi atunci am cerut ajutor fraţilor şi surorilor, care ne-au sprijinit cu rugăciunea lor şi Dumnezeu a ascultat , a izbăvit şi a eliberat. CINCI ANI DE HAR ELIBERATOR!
Am venit unii dintre noi cu sufletul sau cu trupul bolnav la Poarta Cerului. Puţina noastră credinţă, ne făcea să gândim că nu mai este leac pentru noi. Dar Dumnezeu, în bunătatea sa, a făcut să vedem aici cum încolţeşte vindecarea sa pentru noi, purtând grijă de neputinţele noastre şi arătându-ne că puterea sa este manifestată şi între noi ca şi între creştinii primelor veacuri. CINCI ANI DE HAR VINECĂTOR!
Ne-a dat har în rugăciune, har în cântare, har în predicare, har în dărnicie, har în lucrare, har în toate. Măsurăm astăzi cei cinci ani şi şi ori unde ne uităm în Biserica Poarta Cerului, găsim numai şi numai har. Har felurit. Har după har…HAR!

joi, 9 decembrie 2010

COMPETIŢIA, BAT-O VINA!

Am asistat zilele acestea la o discuţie care mi-a lăsat un gust amar. Cineva îşi exprima dezacordul în legătură cu olimpiadele şcolare, pe teme de religie, pe motiv că spiritul de competiţie, pe care acestea îl promovează, nu se potriveşte cu spiritul în care Cristos ne doreşte să trăim şi să slujim. Spunea omul cu pricina: "Imaginaţi-vă că într-o bună zi, se va face şi o competiţie a predicatorilor, arătându-se care este cel mai bun predicator...". Da, sună oarecum ciudat, dar dacă stăm strâmb şi judecăm drept, nu de puţine ori chiar se întâmplă asta în biserici. În special în clasicele, deja, săptămâni de evanghelizare, cei mai mulţi dintre "iubiţii ascultători" ştiu să spună cine a fost cel mai..., dintre toţi cei care le-au predicat.
Şi ca să fiu onest până la capăt, ştiu că subiectivismul nostru, ne pune în situaţia de a judeca poate greşit lucrarea pe care Duhul Sfânt o face, prin unul sau altul dintre cei ce trec pe la amvon, dar totuşi, trebuie să recunosc că eu personal, nu am dezaprobat total aceste aprecieri, chiar dacă au miros de competiţie. Şi asta, pentru că Biblia lasă loc şi competiţiei, atunci când e vorba de viaţa de credinţă.
O aplecare atentă asupra textelor scripturale, ne lasă să înţelegem că adevăratul creştin este totdeauna în competiţie cu sine însuşi. Mereu este chemat să se întreacă pe sine, în a fi mai sfânt, mai bun, mai drept, etc.
Şi să nu spun că, Domnul Isus într-un anume fel încurajează chiar şi competiţia cu alţii, atunci când e vorba despre punerea noastră în acord cu voia lui Dumnezeu. Mat 5:20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
Mă tem că eliminarea cuvântului competiţie din vocabularul nostru, ne sărăceşte spiritual, ne poate duce la automulţumire sau la o oarecare mediocritate spirituală. Şi nu asta este voia lui Dumnezeu cu privire la noi.

joi, 2 decembrie 2010

BISERICA PENTICOSTALĂ "MUNTELE SIONULUI" DEVA



O biserică relativ nouă pe harta spirituală a municipiului Deva. A luat fiinţă în anul 2002 la iniţiativa unui grup de credincioşi conduşi de pastorul Cornel Răducanu. Chiar dacă la Deva mi-a fost dat să slujesc în multe rânduri, la Muntele Sionului am ajuns pentru prima dată miercuri 1 decembrie la o seară de evanghelizare. Am fost foarte plăcut impresionat de casa de rugăciune, făcută pe măsura dragostei pe care cei de aici i-o poartă lui Dumnezeu. Aş îndrăzni să spun că această casă de închinare arată impecabil.
Am găsit Muntele Sionului plin de căutători ai sfintelor părtăşii. O mulţime de oameni în aşteptare de bunuri spirituale. Nu cred că există mulţimi care să arate mai bine decât cele care stau în aşteptarea binecuvântărilor care se coboară de sus, de la Dumnezeu. Oameni care iubesc mult cântarea de laudă, rugăciunea şi predicarea. Pastorul Cornel Răducanu, un om cu suflet pentru lucrarea lui Dumnezeu, ajutat de pastorul Dănuţ Căta şi de alţi oameni dedicaţi au reuşit ca într-o perioadă destul de scurtă pentru viaţa unei biserici să pună bazele unei lucrări deja cu mare ecou în lumea penticostală şi nu numai. Sigur că meritul pentru această lucrare este al lui Dumnezeu şi Biserica "Muntele Sionului" stă în Deva ca mărturie a înţelepciunii lui Dumnezeu.

marți, 30 noiembrie 2010

BISERICA PENTICOSTALĂ ROMÂNĂ "MARANATA" - WIENER NEUSTADT, AUSTRIA



Nu ştiu exact de câte ori am mai fost la Wiener Neustadt. Poate de cinci sau şase ori, dar de fiecare dată am fost în această biserică cu sentimentul că mă aflu între ai mei. E drept că şi cunosc destul de mulţi dintre cei ce se închină aici, oameni cu care am avut legături încă pe vremea când erau în Romania.
Atmosfera, cât se poate de românească, te face să te simţi foarte confortabil şi în acelşi timp te face să uiţi că eşti departe de casă. Ioan Varadim, omul care a păstorit mai mulţi ani această biserică, a pus mult suflet în lucrarea ce i-a fost încredinţată, dar Dumnezeu l-a chemat să slujească în ultima vreme tuturor bisericilor penticostale româneşti din Austria, în calitate de preşedinte al organizaţiei. A rămas însă cu sufletul aproape de această biserică. Acum biserica este păstorită de Victor Ştrango, un prieten al meu din tinereţe, pe care Dumnezeu a ales să-l aşeze în această poziţie de mare responsabilitate tocmai pentru că Victor a luat întotdeauna foarte serios lucrarea lui Dumnezeu şi a înţeles să se dăruiască fără rezerve Domnului.
Duminică dimineaţa (28 noiembrie 2010), chiar dacă unii dintre ai casei lipseau, fiind plecaţi fie în ţară, fie în alte biserici, cei prezenţi au venit înaintea lui Dumnezeu în închinare cu tot ce aveau mai bun. O închinare plăcută oamenilor prezenţi, şi nu mă îndoiesc că era o închinare plăcută lui Dumnezeu.
Maranata din Wiener Neustadt este un loc al aşteptării lui Cristos. Ferice de cei ce se închină aici!

joi, 25 noiembrie 2010

O NOUĂ BISERICĂ PENTICOSTALĂ - COLONIA TOMEŞTI, JUD. TIMIŞ



Psa 42:4 Mi-aduc aminte, şi-mi vărs tot focul inimii în mine, cînd mă gîndesc cum mergeam înconjurat de mulţime, şi cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţămire ale unei mulţimi în sărbătoare.

Mă tem că pentru mulţi dintre credincioşii evanghelici de astăzi a dispărut bucuria de a avea o casă a lui Dumnezeu spre care să le tânjească sufletul, şi asta numai pentru că ne obişnuim atât de repede cu binecuvântările venite de sus.
Mi-a fost dat însă în 14 noiembrie 2010 să regăsesc această bucurie a oamenilor care văd în casa de rugăciune motiv de laudă şi de mulţumire către Dumnezeu, în comuna Tomeşti, mai precis în Colonia Tomeşti. Aici am găsit o mulţime în sărbătoare, adunată în jurul unei case noi, pe care au zidit-o spre a fi consacrată lui Dumnezeu.
Pentru mulţimea adunată în această zi de sărbătoare din toate împrejurimile ar fi fost necesară o casă de două ori mai mare, ca să-i cuprindă pe toţi, dar foarte mulţi dintre ei s-au mulţumit să asculte de afară slujba de consacrare a casei de rugăciune.
Tomeştenii au muncit mult şi repede ca să-şi vadă împlint obiectivul de a construi o casă a lui Dumnezeu. Câţiva dintre fiii satului, plecaţi din Tomeşti au înţeles că sunt datori locului din care au plecat şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă să-şi aducă din plin contribuţia la această zidire. Casa de rugăciune este acum o adevărată bijuterie. E făcută "ca pentru Domnul". Am fost impresionat să văd oameni credincioşi, plini de bucuria de a putea închina Domnului această casă, şi purtând pe chipul lor satisfacţia de a-i da lui Dumnezeu ceea ce este mai bun.
Pastorul Valeriu Mureşan, vizibil emoţionat de eveniment s-a străduit să regizeze cât se poate de bine toate lucrurile şi Dumnezeu i-a fost alături. A fost o sărbătoare care cu siguranţă a plăcut cerului şi a plăcut de asemenea oamenilor prezenţi.
Casa de rugăciune din Colonia Tomeşti va rămâne ca o mărturie pentru toţi cei ce o vor vedea şi cred că va rămâne un loc în care Dumnezeu va fi onorat până la a sa venire.

marți, 23 noiembrie 2010

CRAINICII ÎMPĂRĂŢIEI - ION ADRIAN



Dacă îmi aduc bine aminte, pe Ion Adrian l-am văzut doar în câteva rânduri înainte de ziua în care a fost ordinat păstor la Gurahonţ, dar totuşi mi-a fost suficient să văd în el un om cu mare potenţial pentru lucrarea lui Dumnezeu. L-am văzut plin de respect pentru cei între care slujeşte, chiar dacă cei mai mulţi dintre aceştia sunt oameni de condiţie modestă. Şi drept e, respectul impune respect. Am stat de vorbă cu alţi colegi de slujbă ai lui Adrian şi de fiecare dată am auzit cuvinte de sinceră apreciere pentru el.
Nu mai ştiu anul în care a absolvit ITP-ul, dar ştiu că de atunci încoace nu a mai lăsat cartea din mână, ci a continuat să se pregătească spre a fi de folos altora. Ceea ce impresionează la el e modestia, şi asta îl face un agreabil partener de discuţii. Înainte de predică mi-a zis cu oarecare emoţii: "Să nu vă aşteptaţi la revoluţie de la predica mea", lăsându-mă să înţeleg că îşi cunoaşte bine limitările ca om. În fond, toţi le avem, dar nu toţi avem smerenia de a ni le recunoaşte. Trebuie să mărturisesc că am fost plăcut impresionat să văd în Ion Adrian un foarte eficient predicator. Nimic sofisticat în mesajul lui, ci un cuvânt simplu şi foarte relevant pentru cei cărora le-a predicat. Ilustraţiile bine alese au făcut mesajul său foarte uşor digerabil, iar stilul său dinamic şi motivator au creat interes în toţi cei cărora li s-a adresat.
Am văzut în Ion Adrian un om pus în slujba lui Dumnezeu, un om dintre oameni, cu un mesaj pentru oameni. Cu alte cuvinte un predicator relevant, pe care cred că Dumnezeu îl va folosi mult în lucrarea Împărăţiei Sale.

luni, 22 noiembrie 2010

BELŞUG ÎN VREME DE LIPSĂ


Predica de ieri seară din biserica noastră ne-a pus faţă în faţă cu câteva adevăruri care nu pot fi trecute cu vederea, ci trebuie săpate adânc în conştiinţa nostră:

1. În vreme de lipsă omul contabilizează ce nu are, în timp ce Dumnezeu vrea să folosească ce are omul spre a-şi revărsa binecuvântarea Sa.

2. În vreme de lipsă Dumnezeu nu binecuvântează nimicul, ci puţinul pe care vrei să-l pui în mâinile lui.

3. În vreme de lipsă, omul nu are dreptul să neglijeze binecuvântările lui Dumnezeu trecându-le cu vederea, ci are datoria de a se apleca să culeagă fiecare fărâmitură a harului divin.

4. În vreme de lipsă, nimeni nu trebuie să uite că Dumnezeu a dat fiecăruia un coş pe care este chemat să-l umple la porunca Sa.

Pastor Ion Adrian - Minunea înmulţirii pâinilor

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

COMITETUL EXECUTIV AL CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL

În 19 noiembrie 2010 a fost aleasă conducerea executivă a Cultului Creştin Penticostal pentru mandatul 2010-2014, în cadrul Congresului desfăşurat la Biserica Penticostală "Sfânta Treime" din Bistriţa, având următoarea componenţă:

Preşedinte: Pavel Riviş Tipei
Vicepreşedinte: Ioan Gurău
Secretar general: Mocanu Romu
Membru: Ardelean Moise
Membru: Filip Ioan
Membru: Ianovici Florin
Membru: Moldovan Aurel
Membru: Moldovan Ioan
Membru: Şerban Costache


Foto www.sfantatreime.ro

luni, 15 noiembrie 2010

BISERICA BAPTISTĂ "HARUL" - LUGOJ



N-am mai fost de câţiva ani la Biserica Harul din Lugoj, dar am fost bucuros să o regăsesc vineri 12 noiembrie, în acelaşi registru spiritual în care o ştiam dintotdeauna. I-am găsit acum pe credincioşii din Lugoj în sărbătoare, marcând 100 de ani de mărturie baptistă lugojeană. Aceasta este o biserică în care harul este la el acasă şi în care credincioşi maturi spiritual îşi gasesc un loc bun de închinare. Ospitaliatea celor de aici este mai mult decât admirabilă. Pastorul David Nicola, un adevărat patriarh al credinţei baptiste a devenit deja un simbol al slujirii pastorale. Mi-a plăcut să-l aud şoptindu-mi la ureche cuvinte care demonstrau încă o dată legătura sa organică cu harul lui Dumnezeu. "Trebuie numai să-ţi deschizi gura, şi Domnul ţi-o va umple cu ceea ce trebuie să spui". Avându-i alături pe pastorii Ionel Tuţac şi Teofil Ciortuz, fratele păstor David Nicola a reuşit să formeze o echipă de slujire exemplară pentru o biserică de dimensiunile Harului din Lugoj.
Corul de la Biserica Poarta Cerului din Timişoara a slujit prin cântare pentru mai bine de 45 de minute şi slujirea le-a fost încununată cu har. Nici nu se putea altfel la Harul.

joi, 11 noiembrie 2010

SPĂLAREA PICIOARELOR - RITUAL RELIGIOS SAU NECESITATE?


Este cunoscut faptul că spălarea picioarelor a fost pentru multă vreme subiect de dezbatere în cercurile penticostale, fără a se ajunge la un numitor comun din punct de vedere al necesităţii aplicării ei în cadrul serviciilor divine din biserici. Astfel în Cultul Penticostal există biserici care practică spălarea picioarelor şi există biserici care nu o practică. Lucrul acesta poate fi explicat şi din punct de vedere istoric, având în vedere faptul că ceea ce numim astăzi Cultul Penticostal este rezultatul unificării a trei grupări penticostale distincte, care aveau oarecare diferenţe de înţelegere şi asupra acestui subiect.

Ca exponent al unei biserici penticostale din categoria acelora care nu practică spălarea picioarelor ca act sacramental în cadrul serviciilor divine, voi încerca în cele ce urmează să aduc câteva argumente care stau la baza crezului meu şi a multora dintre aceia care nu practică spălarea picioarelor în mod fizic ca pe un ritual religios.

Este poate necesar să amintesc faptul că nu toate poruncile Domnului Isus sunt valabile pentru toţi oamenii din toate timpurile. De pildă în Ioan 5:8, Domnul porunceste unui om "Ia-ţi patul şi umblă!", sau în Ioan 9:7, El porunceşte "scaldă-te în scăldătoarea Siloamului", porunci specifice date unor anumite persoane, vizând necesităţi specifice.

Este de asemenea important să menţionez ca spălarea picioarelor era o necesitate igienică a vremii în care singurele articole de încălţăminte erau sandalele care nu protejau piciorele de murdărirea cu praful de pe uliţe şi casele celor înstăriţi aveau totdeauna servitori care erau însărcinaţi să spele picioarele musafirilor înainte de a sta la masa.

DE CE A SPĂLAT ISUS PICIOARELE UCENICILOR SĂI?

1. Pentru că nu se găsise nici un voluntar pentru aceasta
Încă entuziasmaţi după succesul Floriilor, fiecare dintre ucenici se simţea foarte important. Mai mult, între ucenici existau dispute legate de cine este cel mai mare. Domnul vine cu soluţia sa în mijlocul acestor dispute, dându-le o pildă de smerenie. El căruia fiecare dintre ucenici i-ar fi fost dator să-i spele picioarele, tocmai El se încinge cu ştergarul şi ia lighianul. Aici Domnul a demonstrat o atitudine şi nicidecum nu a instituit un ritual. De reţinut că Domnul a spălat picioarele tuturor ucenicilor, nu doar a unuia dintre ei ca apoi să le ceară să continue ei.

2. Pentru că spălarea picioarelor ucenicilor era o necesitate.
Să nu uităm că şederea la masă nu însemna ceea ce înseamnă astăzi pentru noi, adică nu se şedea pe scaune, ci mesenii stăteu întinşi, adesea cu picioarele expuse privirilor celorlalţi comeseni.
Totuşi exista o necesitate şi mai mare din punct de vedere spiritual. O înţelegere a acestei necesităţi este dată tocmai de de ceea ce Domnul subliniază în Ioan 13:12, când întreabă:"Înţelegeţi voi ca v-am făcut Eu?", sau faţă în faţă cu orgoliul lui Petru, Domnul spune "ce fac Eu, tu nu pricepi acum"
Ce ar fi fost atat de greu de priceput dacă totul s-ar fi limitat la actul fizic al spălării picioarelor? Petru mai văzuse aceasta de atâtea ori, însă în spatele acţiunii Domnului Isus se ascundea un mesaj important pentru toţi ucenicii săi. Mai mult, Domnul arată că cei ce vor să aibă parte cu El, trebuie să înveţe bine această lecţie şi să o pună în aplicare. Despre ce lecţie este vorba?

a) Trebuie să-l lăsăm pe Isus să ne spele picioarele
Există o scăldare care se face o dată cu naşterea din nou, când Domnul face din noi făpturi curate, spălate de toate cele vechi. Totuşi, umblarea noastră prin această lume plină de praful păcatului este cu neputinţă să nu ne murdărească picioarele. Cine s-a spălat odată nu mai trebuie să-şi spele decât picioarele ca să fie curat de tot. Dar şi această spălare a picioarelor murdărite în umblarea noastră prin lumea plină de păcat, este posibilă numai prin lucrarea Domnului Isus. El singur a spălat picioarele tuturor ucenicilor.

b) Trebuie să-i lăsăm pe fraţii noştri să ne spele picioarele
Nimeni dintre ucenici nu a spălat picioarele Domnului, chiar dacă fizic vorbind ar fi fost nevoie de asta, dar Domnul a vrut să sublinieze nevoia spirituală mai presus de orice. El a spus că suntem datori să ne spălăm picioarele unii altora, contribuind unii la curăţirea picioarelor celorlalţi.
-să ne învăţăm unii pe alţii în vederea curăţirii
-să ne sfătuim unii pe alţii în vederea curăţirii
-să ne mustrăm unii pe alţii în vederea curăţirii
-să folsim metode de disciplinare în vederea curăţirii
Toate cele de mai sus cu scopul de a da la o parte eventuala murdărie acumulată în umblarea noastră

A face din spălarea picioarelor un ritual, înseamnă a pierde din vedere realitatea învăţăturii lui Cristos. Împlinirea unui ritual te poate determina să crezi că ţi-ai îndeplinit datoria religioasă, uitând că pilda lui Cristos ne cheamă la slujire a altora în smerenie şi dragoste.

marți, 9 noiembrie 2010

BISERICA PENTICOSTALĂ ROMÂNĂ "METHANOIA" BARCELONA

Pe la mijlocul lunii octombrie, mai precis în data de 17, am ajuns pentru prima data la Biserica Methanoia din Barcelona, invitat de cel aşezat de Dumnezeu în fruntea ei, pastorul Nicu Munteanu. Am fost plăcut surprins de entuziasmul pe care l-am întâlnit aici. O adunare tânără, dar în acelaşi timp marcată de maturitate spirituală, şi care ştia bine care trebuie să fie motivul strângerii laolaltă. Închinarea lor prin rugăciune şi cântare este absolut motivatoare. Interesul pentru Cuvânt, manifestat în această biserică l-ar determina pe orice predicator să-şi dorească să propovăduiască aici. Românii din Barcelona au un excelent loc de desfătare spirituală, şi cred că de aceea am găsit casa de închinare plină de oameni care-şi caută desfătarea în Domnul.

duminică, 7 noiembrie 2010

AMBASADORI AI MULŢUMIRII

Sub semnul chemării psalmistului Asaf, care spune: "Adu ca jerfă lui Dumnezeu mulţumiri"(Psalmul 50:14),credincioşii de la Poarta Cerului din Timişoara, înveşmântaţi în straie de sărbătoare au venit azi 7 noiembrie să-l srbătorească pe Dumnezeu, ca sursă a tuturor binecuvântărilor. Am fost bucuros să văd atât de mulţi oameni, care au venit cu inima plină de recunoştinţă înaintea lui Dumnezeu. Unii şi-au scris motivele lor de mulţumire şi le-au depus într-un vas, pentru ca apoi, în rugăciunea finală, ca nişte ambasadori ai mulţumirii, au dus aceste împliniri şi biruinţe din nou înaintea lui Dumnezeu, spre a-i fi puse la picioare.









sâmbătă, 6 noiembrie 2010

ÎNCHINARE SAU SECUNDE ÎN SLUJBA DOMNULUI


În cadrul conferinţei "Închinarea în Duh şi adevăr" susţinută de pastorul Nelu Brie la Biserica "Poarta Cerului" din Timişoara, a fost accentuat şi faptul că închinarea înseamnă predare.

Ioan 15:13 "Nu este mai mare dragoste decît să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi" A-ţi da viaţa pentru cineva înseamnă a da toţi anii vieţii tale, toate zilele vieţii tale, toate orele vieţii tale, toate minutele vieţii tale, toate secundele vieţii tale pentru cel pe care-l iubeşti. În acest context, închinarea este punerea fiecărei secunde a vieţii în slujba lui Dumnezeu sau în slujba celor iubiţi de El.
Ajută-ne Doamne!

vineri, 5 noiembrie 2010

CANDIDAŢII PROPUŞI PENTRU CONDUCEREA CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL

Membrii comitetelor comunităţilor penticostale din Romania, întruniti la Braşov în data de 5 noiembrie 2010 au desemnat prin vot candidaţii la funcţiile executive din conducetrea cultului:

Candidaţi la preşedinţie:

RIVIŞ TIPEI PAVEL
ARDELEAN MOISE
MOLDOVAN AUREL

Candidaţi la vicepreşedinţie:

MOLDOVAN IOAN
BADELIŢĂ IOAN
GURĂU IOAN

Candidaţi la seretariatul general:

MOCANU ROMU
FILIP IOAN
IANOVICI FLORIN

miercuri, 3 noiembrie 2010

ADRIAN PĂUNESCU - PIESĂ ÎN DOUĂ ACTE


Ştirile despre starea critică a sănătăţii poetului Adrian Păunescu mă fac să mă întreb dacă nu cumva suntem aproape de căderea cortinei peste primul act al piesei în care el însuşi a fost actorul principal. Am iubit mult poezia păunesciană şi am urmărit cu emoţii scene memorabile din acest prim act. Au fost indiscutabil şi scene faţă de care mi-am exprimat dezacordul şi chiar indignarea. Astăzi, cu oarecare strângere de inimă mă gândesc la ceea ce-i stă înainte poetului în actul al doilea. Dacă în parte am putut fi spectatori la actul întâi, la cel de-al doilea nu vom avea acces. Se joacă cu uşile închise. "O, biet actor/O, biet artist/Rolurile mor/Viaţa e un teatru trist.

ADRIAN PĂUNESCU - ACTORUL
O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist.

Actorul a ieşit în stradă,
Să-şi cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.

Printre maşini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.

Şi când s-a aşezat la coadă
Cu paloş, mantie şi scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.

S-au dat deoparte cu sfială
Mulţimea toată murmura
Văzându-i hainele de gală
Să ne trăieşti Măria-Ta!

Republicani, mă rog, cu toţii
Descoperiseră alt mod
De-a da cuvânt la noi emoţii
Şi se-nchinau la Voievod.

Dar ploaia a venit deodată
Şi ei văzând cu ochii lor
Întreaga-i faţă demachiată
I-au aruncat un fel de plată:
Lăsaţi-l dracu', e-un actor.

O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist.

BISERICA PENTICOSTALĂ "POARTA CERULUI" SUEDIA





Chiar dacă au trecut mai bine de două luni, în memoria mea a rămas ca o amprentă bine întipărită "Poarta Cerului" din Hassleholm Suedia. Invitat fiind de Daniel Bora, conducătorul acestei biserici, am trecut de la insuportabilele călduri de la noi în atât de plăcuta răcoare aducătoare de bine din partea de sud vest a Suediei. Gazdele noastre, Daniel şi Camelia Bora, împreună cu cei şase copii ai lor ne-au făcut să ne simţim tare bine în Suedia.
Biserica Poarta Cerului în care am fost invitat să slujesc, m-a surprins atât de plăcut prin atmosfera de înaltă spiritualitate pe care a creat-o Duhul Sfânt între aceşti români care se străduiesc să-şi păstreze valorile încredinţate lor de Domnul în acelaşi ambalaj în care le-au fost încredinţate, şi anume în graiul şi limba de acasă. Chiar dacă presiunea culturii religioase suedeze este mare şi unii dintre românii trăitori aici au început să asimileze modelul religios suedez, cei de la Poarta Cerului reuşesc să-şi păstreze identitatea religioasă cu mult succes. La ei în biserică este cam aceeaşi atmosferă pe care o găseşti în bisericile penticostale româneşti de acasă. I-am văzut la închinare şi vineri seara, i-am văzut şi duminica dimineaţa şi duminică seara. I-am văzut şi în zi de lucru şi în zi de sărbătoare şi din toate am înţeles că cei de la Poarta Cerului sunt oameni cărora chiar le place cerul mai mult decât pământul, şi dacă încă mai sunt pe aici pe jos este numai pentru a aduce o bună mărturie cerească în comunitatea românească de aici. Mi-au creat impresia stupului de albine în care fiecare se sileşte să facă ceva. Unii pregăteau baptistierul, alţii pregăteau sala, surorile pregăteau sarmale pentru agapa de după serviciul de botez. Toţi erau antrenaţi în a face ceva pentru bunul mers al lucrării lui Dumnezeu. Daniel Bora, cel ce stă în fruntea acestei biserici, şi-a înţeles bine chemarea şi mandatul pe care i l-a dat Dumnezeu. Poarta Cerului este pentru el expresia biruinţei lui Dumnezeu, şi dacă asculţi mărturia lui despre felul în care Dumnezeu a născut această biserică locală şi despre felul în care a purtat-o El până aici nu poţi decât să înţelegi că atotputernică Sa mână a făcut totul ca să existe Poarta Cerului din Suedia. Poarta Cerului este cu adevărat Biserica lui Dumnezeu.

Masa familiei Bora încărcată cu bucate şi cu multă dragoste:


Veselia copiilor familiei Bora între picurii de ploaie suedeză:

joi, 28 octombrie 2010

Grigore Vieru - De ce-ai dat, Doamne?

Copiii lesina, nu-i bine,
Si moarte picura din nori.
Si chiar izvorului ii vine
Un fel de greata uneori.
Atatea vorbe si minciuni,
Atatea seci promisiuni!
De ce-ai dat, Doamne, grai la om,
Iar nu la floare si la pom?!

A prins a inalbi,
Precum ninsorile,
Si tineretea mea!
Mai bine ar vorbi
In lume florile,
Iar omul ar tacea!

E falsa mila ori e muta,
Iar crucea de la piept e joc.
In moarte tot mai multi se muta,
Vazand ca-n viata nu au loc.
Atatea vorbe si minciuni,
Atatea seci promisiuni!
De ce-ai dat, Doamne, grai la om,
Iar nu la floare si la pom?!

A prins a inalbi,
Precum ninsorile,
Si tineretea mea!
Mai bine ar vorbi
In lume florile,
Iar omul ar tacea!

miercuri, 27 octombrie 2010

BISERICA PENTICOSTALĂ ROMÂNĂ "SINAI" ROMA



Am avut o reală bucurie să-mi petrec duminica de 24 octombrie 2010 în sfântă părtăşie cu Biserica Penticostală "Sinai" din Roma. O biserică formată din oameni tineri dar plini de devotament pentru Dumnezeu şi lucrarea sa. Cântarea de laudă foarte inspirată, rugăciunile pline de foc şi interesul pentru Cuvântul Scripturii au fost o adevărată inspiraţie pentru mine. Măsurată din punct de vedere membral, biserica Sinai este de dimensiuni medii, dar din punct de vedere spiritual dimensiunile întrec cu mult alte biserici. Stelian Mag, omul chemat să păstorească această biserică dovedeşte din plin pecetea slujirii pusă peste el de Domnul. A fost şi o gazdă primitoare pentru noi, şi a fost şi un excelent ghid prin cetatea eternă. La serviciul de dimineaţă am avut harul reîntâlnirii cu Valerian Jurje de la Dublin Irlanda care se afla împreună cu un grup în misiune la fraţii din Italia.

La acest parter de clădire se află casa de rugăciune a Bisericii Sinai

joi, 21 octombrie 2010

ABSOLVIRE LA VILANOVA Y LA GELTRU





După o cursă lungă de doi ani, un grup de 30 de căutători ai tainelor Scripturii din bisericile penticostale româneşti din zona Barcelona, înrolaţi în Şcoala Biblică Cristos pentru Romania şi-au văzut încununate eforturile lor în cadrul serbării de absolvire care a avut loc în 17 octombrie 2010 la Vilanova. A fost bucurie, au fost emoţii dar a fost şi o umbră de neîmplinire: dintre dascăli a lipsit Nicu Iliesi. Chiar dacă ziua absolvirii a fost privită ca un sfârşit al unei perioade de studiu, absolvenţii au înţeles că de fapt ei stau în faţa unui mare început. Doamne ajută!



Absolvirea cu ospăţ se lasă:

vineri, 15 octombrie 2010

DIN ZORII ZILEI MELE - TRAIAN DORZ

Din zorii zilei mele în lanul Tău m-am dus,
Culegător de spice, aşa cum Tu mi-ai spus.
Cântau secerătorii, eu îi urmam tăcut,
Sfios, şi singuratic, şi lăcrimând, ca Rut

Prin tot zăduful zilei, sub soarele arzând,
Cu fruntea aplecată, m-am ostenit tăcând,
Dorind, când vine seara, să-Ţi pot aduce-n prag,
C-o dragoste smerită, toţi snopii strânşi cu drag.

Stăpâne, iată seara se-ntinde peste văi,
Pe rând se-ntorc Acasă toţi lucrătorii Tăi.
În urma tuturora, mă-ntorc şi eu tăcut,
Sfios, şi singuratic, şi lăcrimând, ca Rut.

Mă ruşinez de rodul puţin agonisit,
Dar Tu cunoşti arşiţa prin care m-am trudit.
O, iată vine noaptea, Îţi cer un adăpost,
S-adorm cu cei cu care la munca Ta am fost

Întinde-Ţi peste mine veşmântul Tău plăcut,
La sfintele-Ţi picioare, s-adorm şi eu, ca Rut.
Iar Mâine Dimineaţă mă scoală fericit,
Să-ntâmpin Bucuria spre care-am suferit!



Din zorii zile mele
Asculta mai multe audio diverse

miercuri, 6 octombrie 2010

CULMEA TUPEULUI - IOAN CEUTĂ, APĂRĂTOR AL PENTICOSTALILOR

După ce ani mulţi, Ioan Ceuţă a fost inamicul numărul unu al unităţii penticostalilor, primesc pe email acest comunicat prin care domnia sa se erijează în apărătorul numărul unu al penticostalilor. Doamne fereşte! Am mai auzit eu că lupul se face câteodată paznic la oi, dar nici chiar asa!

CITIŢI, DAR VĂ ROG, VĂ ROG, NU VĂ CRUCIŢI!!!

"COMUNICAT

7 SEPTEMBRIE 2010



ATAC TERORIST ASUPRA MIȘCĂRII PENTICOSTALE ROMÂNE DIN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE

CNSAS - NOUA SECURITATE



MOTTO: „Nu te feri de ceea ce se ascunde în locul cel mai întunecat (CNSAS) pentru că acolo poți găsi lucruri care strălucesc cel mai tare.”

În urma atacului terorist lansat, mișcarea penticostală română - din țară și străinătate - a fost lovită din interior. Nici un cult, organizație, până în prezent nu a fost murdărit ca mișcarea penticostală română. Toți președinții de cult până în 1994 au fost batjocoriți, mai urma să se scrie și despre actualul președinte Dr. Pavel Riviș Tipei și lista era astfel completă, nici unul din președinți nerămânând pe dinafară. Din mulțimea pastorilor penticostali români a fost aleasă ținta: Pastorul Nicky Pop din Portland, care păstorește cea mai mare biserică română din afara granițelor țării. Omul care a ajutat familii sărace și foarte multe persoane (de ordinul miilor și al zecilor de mii) prin Biserică.

În urma atacului terorist, pastorii au paralizat și a intrat frica în ei ca nu cumva să se scrie ceva despre vreunul dintre ei. Cel mai jalnic tablou a fost prezentat la Convenția Penticostală din Atlanta, unde la scenă deschisă erau chemați pe nume pastori, să fie trimiși la Auschwitz (CNSAS), și fiecare, smerit, cum își auzea numele, mergea să semneze. Nu voi putea înțelege vreodată lipsa de demnitate și lipsa puterii de a te opune forțelor demonice care s-au ridicat în ultimul timp în mișcarea penticostală.

Stimați penticostali, „Viața este o foaie albă pe care trebuie să desenăm fără a șterge niciodată”. Vă scriu în calitate de pastor penticostal care a coordonat două județe (Galați, Brăila). Fiecare pastor penticostal, în perioada comunistă, era chemat permanent la inspectorul de culte sau la organele de securitate care răspundeau de culte pentru a da socoteală de activitatea noastră, a bisericii și a credincioșilor. Generația tânără nu poate înțelege condițiile grele în care noi am slujit, de aceea, nu voi permite unui om de talia lui Vasilică Croitor să-mi disprețuiască colegii și credincioșii. Așa comuniști și securiști cum suntem acuzați că am fost, am construit biserici de sute de persoane, am ajutat familii să plece în America și am făcut multe alte fapte de caritate de care numai Dumnezeu știe. De aceea, am curajul să scriu, pentru că întotdeauna am spus lucrurilor pe nume și nu am fost niciodată duplicitar. Mai fac o afirmație, indiferent de regimurile care au condus țara, ROMÂNIA ESTE DRAGOSTEA MEA!

Sunt indignat din cauza faptului că din partea conducerii Cultului Penticostal, timp de o lună, nu s-a dat niciun comunicat oficial. Au lăsat ca pe forumuri să circule tot felul de mizerii, iar cei care disprețuiau Biserica Penticostală să jubileze.

Am câteva întrebări pentru cei care au vizitat biserica din Portland și pe pastorul Nicky Pop: unde vă aflați acum? Nicky a fost bun când vă făcea colecte și vă dădea amvonul ca să predicați? De ce până în prezent nu vorbește nimeni de lucrurile mărețe pe care Nicky le-a făcut pentru lucrarea lui Dumnezeu? Ne ferim acum de Nicky ca să nu fim asociați cu el și să fim jicniți de ciocli și teroriști? Este el Ceaușescu al penticostalilor și trebuie să-l împușcăm ca să scăpăm de el pentru că, dacă rămâne în viață știe prea multe și unii nu își pot desfășura planul de acțiune?

Am văzut dosarele de urmărire informativă ale pastorului Nicky Pop, ele conțin 1681de pagini. Am fost șocat să văd filajul, urmărirea, supravegherea și presiunile la care a fost supus. Nu am calitatea de a da verdict, dar voi face câteva constatări:

1. Nu am găsit niciun document semnat de pastorul Nicky Pop- declarație angajament de colaborare cu Securitatea.

2. Toată corespondența din țară și străinătate era cenzurată.

3. Sunt foarte multe note informative date de alții pentru Nicky Pop.

4. În permanență Securitatea îi trimitea persoane care se declarau prieteni apropiați, după care informau în cele mai mici detalii (dicuții, planuri de viitor).

5. Există note de apreciere de la colegii de serviciu pentru corectitudinea la locul de muncă.

6. Datorită studiilor superioare pe care le aveau, întrucât este vorba despre un inginer și o profesoară de limba română, în acea perioadă erau foarte puțini penticostali cu studii superioare (anul 1972). Familia Pop era ținta Securității.

7. A fost dat în urmărire generală să nu fugă din țară.

8. În urma filajului, Pop Nicky în 1976 a fost poreclit Picu, atât persoana cât și locuința au purtat numele „Obiectivul Picu”.

9. Pastorul Nicky era supravegheat în scopul prevenirii introducerii în țară a literaturii religioase datorită relațiilor lui cu străinii.

10. În dosare sunt prezentate capcane întinse de Securitate. Aș putea enumera multe aspecte prezentate în dosare. Cei din Portland așteaptă mai multe documente pentru a-l putea compromite pe Nicky Pop.

Doresc să fac câteva afirmații:

a. Documentele prezentate în carte trebuie interpretate în contextul real al timpului lor. Este la fel cum ai scoate din Biblie un verset fără să prezinți contextul istoric, cultural. În acest moment, tehnica lui Haman al penticostalilor este să creeze confuzie prin scoaterea din context a unor materiale.

b. În CNSAS există o scurgere de informații, se practică filajul și se dau informații confidențiale.

c. Există în mișcarea penticostală un curent creat împotriva celor care au slujit înainte de 1990. Din cauza lor Cultul nu merge bine.

d. S-a format un cuib de viespi care nu produc miere ci doar înțeapă și vor să le crească influența deși nu au capacitatea să conducă proiecte.

e. Cunosc numele care vor apărea în următorul volum scris de Haman al penticostalilor.

f. Am primit din partea Domnului, prin cuvânt profetic, ce se va întâmpla cu cei care în aceste momente sunt pe cai mari și jubilează că au succes și sunt mari lideri.

g. În timpul celor peste 25 de ani de pastorație, am văzut cum Dumnezeu are lopata în mână și cum își curăță aria cu desăvârșire, iar mulți dintre cei nesinceri au plecat acasă înainte de vreme.

h. Am discutat cu Pastorul Nicky Pop să vină să lucreze în România cu Adunările Lui Dumnezeu. El este un mare lider și pentru următorii ani, Dumnezeu îl va folosi într-o lucrare de mentorare a pastorilor și nu numai.

i. Toți văd ceea ce este aparent, totuși doar unii văd ceea ce este real.

j. Bazat pe cuvântul din Proverbe 26:5 „Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înțelept”, noi, Adunările lui Dumnezeu din România ca organizație penticostală, îi vom intenta proces lui Vasilică Croitor și Editurii și vom cere daune morale. Deja am discutat cu mai mulți avocați legat de procesul care va avea loc. Dacă în această săptămână, consiliul bisericesc nu-și va prezenta un punct de vedere clar, legat de evenimentele care se petrec și despre care unii dintre ei au cunoștință de cel puțin 4 ani, dacă își vor menține frica de a nu obține voturi la Congres și din aceste motive ezită să-și spună punctul de vedere, atunci nota de plată îi va însoți toată viața.

Doresc să vă precizez că nu voi mai da comunicate deoarece mă voi concentra pe procesul pe care îl voi deschide în acest sens.

Închei cu o baladă pentru Nicky Pop scrisă de Mardoheu:

„Dacă n-ai votat frezorul

Te omoară croitorul,

Iar acuma Benonitul

Vrea să îți ia gâtul

Mai ai puțină răbdare

Până soarele apare

și T.H.S. dispare

Și din nou vei fi o floare

Dumnezeu este-n control

Pentr-un vot folositor

Dar după Marea Adunare

Fă curățenie-n hambare

Nu lăsa ca pleava grea

Să-ți distrugă lucrarea

Stai pe baricadă tare

Și fă ordine-n lucrare

Nu fii intimidat

De câinii care-au lătrat

Du povara mai departe

Că tu ești un om cu carte

Ești un lider prea ales

Pentru-al Domnului progres

Eu te voi sprijini

Până tu vei birui

Câinii îi vom pune-n lese

Ca să latre la mirese

Iar câinii nelegați

De Dumnezeu vor fi judecați!

Iar cioclii care-au scris,

Se vor duce în Abis

Iar tu în Paradis.”










Dr. IOAN CEUTA
PRESIDENT

BUCHAREST CHRISTIAN CENTER

OFFICE:
Rasaritului 59, sect 6
Bucharest-Romania, cod 061206
Tel/Fax:+40-21-777-0795
+40-21-444-3199
Cell: +40-722-356-625
MAILING ADDRESS:P.O.Box 76-132 cod 062590
Bucharest-Romania
E-mail: mmceuta@yahoo.com
Private e-mail: ioanceuta@gmail.com
www.ccb.org.ro"

joi, 4 martie 2010

BiSERICA PENTICOSTALĂ "MARANATA" - HUNEDOARA




N-am mai fost până ieri la Maranata, dar consider un har dat mie de Domnul această ocazie. O biserică în care mare parte dintre închinători sunt rromi şi entuziasmul lor este copleşitor. Cântarea de laudă este o coordonată de bază a serviciilor de aici. Ovidiu Hoca, omul care stă în fruntea bisericii se pare că reuşeşte să-i determine pe cei ce vin aici să facă prioritate din căutarea lui Dumnezeu. Spun asta deoarece încă mult înainte de începerea serviciului, casa de rugăciune era plină. Aveau şi invitaţi de la Cluj, veniţi să cânte în mijlocul adunării. O televiziune locală a înregistrat serviciul bisericii şi asta se pare că i-a responsabilizat mult mai mult pe cei din sală. Urmau să fie daţi la televizor...Oricum, serviciul de aseară de la Maranata Hunedoara îmi va rămâne în memorie multă vreme. (Rom 1:22 Nebunia ateismului, a ignoranţei, a şederii sub stăpânirea păcatului şi a planurilor fără Dumnezeu)


BiSERICA PENTICOSTALĂ "EMANUEL" - IAZ, JUD. CARAŞ-SEVERIN



În imediata apropiere a Caransebeşului, localitatea Iaz are una dintre cele mai frumoase biserici penticostale cu facilităţi foarte bine gândite pentru o zonă rurală. Petişor Petrovici, omul căruia Dumnezeu i-a încredinţat spre păstorire comunitatea penticostală de aici face eforturi pentru binele spiritual dar şi material al celor ce se adună la închinare aici. Am găsit o adunare plină de interes pentru Evanghelie (Psalm 1 - Adresa fericirii)


luni, 1 martie 2010

BiSERICA PENTICOSTALĂ "EFRATA" - ORADEA




Abia am ajuns acasa de la Oradea. Din nou la Efrata, din nou cu pastorul Paşca la amvonul bisericii pe care o slujeste. Corul în straie de sărbătoare, Daniel Bodog şi Gobi cu instrumentele lor, adunarea cu glasul ei au făcut din cântarile de laudă prilej de bucurie pentru noi şi cu siguranţă şi pentru cer. O chemare la pocăinţă pentru toţi cei prezenţi a fost adusă din Luca 15:11-32.


duminică, 28 februarie 2010

BISERICA PENTICOSTALĂ "TABOR" TISA NOUĂ, JUD ARAD



La Tisa Nouă am fost pentru prima dată aseară. Şi a fost o adevărată surpriză pentru mine. Mă aşteptam să găsesc o biserică mult mai mică, dar am aflat o biserică de dimensiuni considerabile cu facilităţi nespus de bune. Ceea ce m-a surprins în mod plăcut a fost implicarea în slujire a tuturor celor din adunare. Grupul 1, Grupul 2, Grupul Peniel, copiii, de fapt mai toţi cei din adunare au contribuit cu ceva la serviciul de închinare. Pastorul Traian Gligor, ajutat de fiul său Marius Gligor orchestrează această minunată lucrare de la Tisa Nouă. Am fost bucuros să văd o numeroasă participare a oamenilor care nu erau parte din adunarea penticostală, adică mulţi prieteni prezenţi la închinare. Cred că asta spune fără cuvinte că Biserica Penticostală din Tisa Nouă are un bun impact în comunitate. (Căderea şi reabilitarea lui Petru Luca 22:54-62)

sâmbătă, 27 februarie 2010

BISERICA PENTICOSTALĂ LIEBLING, JUD. TIMIŞ



Împreună cu pastorul Aurel Popuţe am mers în 23 februarie la Liebling la Biserica Penticostală. Evanghelizare. Cântare multă, poezie, predicare. Am fost plăcut impresionat de modul participativ de ascultare a Cuvântului. O biserică uşor de motivat, plină de entuziasm şi de bucurie faţă în faţă cu prezenţa lui Dumnezeu. (Fiul cel mare)


BISERICA PENTICOSTALĂ DOBRA, JUD. HUNEDOARA



Nu am mai fost la Biserica Penticostală Dobra din 1993, mai precis din ziua când s-au mutat în casă nouă. Am găsit acum biserica într-o seară specială de evanghelizare, plină de oameni de toate vârstele, oameni în aşteptarea Cuvântului. Pastorul Căta Dănuţ şi prezbiterul Solomon Toderesc fac echipă bună în slujirea acestei biserici. (Fiul cel mare)

BISERICA PENTICOSTALĂ "TABOR" SÂMBĂTENI, JUD. ARAD



Chiar dacă era o sâmbătă seara, Biserica Tabor din Sâmbăteni era plină în data de 20 februarie. Plină de căutători de Dumnezeu, plină de oameni iubiţi de Dumnezeu şi aduşi de Duhul Sfânt faţă în faţă cu mesajul Evangheliei. Pastorul Teofil Babuţia, un om plin de dragoste pentru Dumnezeu, slujeşte cu multă credincioşie această biserică şi rezultatele sunt pe măsură. Aurel Lăzăroaie a recitat, mai precis a predicat în versuri şi Eusebiu Stănilă cu acordeonul său a cântat în această seară. (Fiul cel mare -Luca 15)

BiSERICA PENTICOSTALĂ "MARANATA" - BAIA MARE



Cine îl cunoaşte pe Giţă Moiş nu se îndoieşte de loc de lucrarea pe care o face. Biserica Maranata din Baia Mare este ogorul pe care Dumnezeu i l-a dat pastorului Moiş spre a-l face roditor. Fără îndoială că această biserică este o frumoasă reflectare a felului în care Dumnezeu îl foloseşte pe Giţă Moiş. O atmosferă binecuvântată în care lauda şi închinarea adusă Domnului încinge inimile celor prezenţi făcându-le pline de dorinţi după Dumnezeu. Aşa am găsit biserica Maranata, şi de data asta am găsit-o şi în straie noi, aproape de nerecunoscut, după renovarea adusă locaşului de închinare. Predica motivată de textul"s-au fălit că sunt înţelepţi şi au înebunit" Rom 1:22. a venit să arate că este o adevărată nebunie să fii ateu, să fii ignorant în cele spirituale, să te laşi stăpânit de păcat şi să planifici fără Dumnezeu.

BISERICA PENTICOSTALĂ CLADOVA, JUD. TIMIŞ



Seară de evanghelizare la Cladova. Credincioşii de aici au trecut din casă în casă pentru a-i invita cu ei la închinare pe consătenii lor şi asta a făcut ca biserica să fie ticsită de oameni. Slujirea copiilor a fost impresionantă. Tinerii de aici fac eforturi să dea culoare închinării. Pastorul Haneş Domin, plin de pasiune pentru lucrarea lui Dumnezeu caută cu tot dinadinsul să-l facă cunoscut pe Domnul celor între care trăieşte. O biserică vie şi plină de entuziasm. (Matei 11:25-30 jugul lui Cristos)

BISERICA PENTICOSTALĂ SÂNLEANI. JUD. ARAD



Char dacă nu eram în cea mai bună condiţie din punct de vedere al sănătăţii, în 16 februarie am mers la Sânleani, la biserica pe care o cunosc de mulţi ani. Îl ştiu bine pe Simion Vădeanu, păstorul bisericii şi pe alţi câţiva fraţi care slujesc aici cu credincioşie. Casa de rugăciune plină ochi de oameni căutători de hrană spirituală. Gabi Iluţ a cântat şi predica desprinsă din Fapte 11:26 a adus ca un laimotiv în faţa oamenilor întrebarea "Eşti creştin?"