Viaţa de credinţă este cu atât mai frumoasă cu cât este trăită mai profund.
N-am să uit niciodată, când faţă în faţă cu o radiografie spirituală, practicată mai ales de penticostali, l-am auzit pe omul lui Dumnezeu -prorocul- vorbindu-mi în numele Stăpânului său: "E vremea să te cobori în adâncuri ca acolo să te bucuri cu Dumnezeu, şi de acolo să scoţi resurse pentru poporul ce aşteaptă hrană de la Dumnezeu." De atunci mă tot strădiuesc spre adâncimi...
Creştini superficiali se găsesc la tot pasul, credincioşi care se mulţumesc cu condiţia lor căldicică de asemenea sunt mulţi, dar cred că adevăratul creştin, acela care gustă din puterile veacului viitor este "rara avis" în vremurile noastre, şi aceasta pentru ca prea adesea măsura evlaviei noastre este legată de rugăciunea zilnică pe care o facem, de versetele din Scriptură pe care le citim sau de participarea noastră la slujbele din biserică. Ne felicităm pe noi înşine, şi zicem:"Bine rob bun şi credincios...". Din nefericire acest "bine", ne deposedează de ceea ce este mai frumos în viaţa de credinţă, şi anume de foarte binele vieţii profunde cu Cristos.
E atât de frumoasă viaţa cu Dumnezeu!!!!!!!!!!!
Iov 11: 7-10 "Poti spune tu ca poti pătrunde adâncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvârşită a Celui Atotputernic?"
Dumnezeu este bucuros să găsească oameni doritori să coboare în adâncuri spre a se desfăta cu adevărat în Domnul. Acolo e nu bine, ci FOARTE BINE.
Un comentariu:
Cind faptele noastre cele mai bune nu sint decit o cirpa murdara...oare cum am putea sa-i mai zicem bine?
Dar asa cum un parinte apreciaza eforturile copilului lui, chiar si cele nereusite, asa Tatal Ceresc nu va stinge un muc care fumega...Si pentru aia trebuie sa fim multumitori.
Blessings!!!
Rodica Botan
Trimiteți un comentariu