Dacă mai de fiecare dată când ne adunăm cu biserica la rugăciune aducem prin mijlocire înaintea lui Dumnezeu diferite cereri, ieri, în cadrul serviciului special de mulţumire am avut binecuvântata ocazie să aduc înaintea Domnului un coş plin de mulţumire.
Toţi cei ce s-au simţit datori Domnului şi au avut dorinţa să-i mulţumească lui Dumnezeu, au scris pe o bucată de hârtie special pregătită pentru ei lucrurile pentru care doresc să aducă un prinos de recunoştinţă celui de la care vin toate lucrurile bune. Toate aceste hârtii au fost colectate într-un coş care s-a umplut până sus şi am avut harul de a-l ridica în rugăciune înaintea lui Dumnezeu ca pe o ofrandă a mulţumirii noastre. Era aşa de uşor coşul acela!... Şi totuşi, avea atâta greutate înaintea lui Dumnezeu!
Postări
Un comentariu:
Ce idee excelenta...si ce rusine ca trebuie sa ne aminteasca cineva sa multumim.
Era o vreme cind copii erau obisnuiti sa se poarte cu respect si cu oarintii, profesorii si vecinii...si salutul si multumescul erau parte din educatie.
Cum vor sti copii nostrii sa fie multumitori Domnului daca cred ca li se cuvine totul si nici nu inteleg conceptul de a fi multumitori. Belsugul de multe ori ne strica...
Asa ca am sa duc ideea ta si altora.
Thanks
Trimiteți un comentariu