luni, 6 octombrie 2008

FRATELE MIHALAŞ


Ieri mi-a fost dat să-l ascult din nou pe predicatorul atât de drag mie şi care a trecut cu multişor peste 80 de ani. Îl ştiu de mai bine de 30 de ani şi de fiecare dată când îl auzeam predicând lăsa în mine noi motivaţii în a-l sluji pe Domnul. Nu i-a fost uşoară slujirea, dar pasiunea lui pentru Domnul l-a facut să treacă cu uşurinţă peste toate. Fratele Mihalaş, a rămas cunoscut multora pentru neastâmpărata sa dorinţă de a-l face cunoscut pe Domnul. Călare pe motocicleta lui cea veche a străbătut tara de multe ori de la vest la est şi de la nord la sud. L-am întrebat ieri dacă mai foloseşte motocicleta, şi mi-a spus "Sigur, mi-a rămas credincioasă". Un lucru ştiu, şi fratele Mihalaş a rămas credincios lui Dumnezeu, şi asta îl face să colinde ţara cu Biblia sub braţ, ca să îl facă cunoscut pe El. Mi-a spus că zilele următoare va pleca în Dobrogea.
Ieri ne-a vorbit despre oameni care l-au cunoscut pe Domnul şi despre schimbarea produsă de Cristos în vieţile lor. L-am ascultat şi am înţeles încă o dată, chiar dacă lucrul acesta nu a fost rostit în predică, că fratele Mihalaş este unul dintre cei care l-au cunoscut cu adevărat pe Domnul şi lucrul acesta i-a marcat viaţa pentru totdeauna. Fratele Mihalaş umlă cu Domnul.

3 comentarii:

mircea spunea...


L-am cunoscut pe Mihalas ca si predicator, l-am avut pentru o vreme coleg de munca si in cele din urma prieten. Pot sa spun ca nu sunt vrednic sa-i desleg cureaua incaltamintei .
Dr Volosen

john i spunea...

Am străbătut Nord-Vestul României, cu ”Apologetul”- cum îmi plăcea să-l numesc, sau ”doctorul” pe fr.Ioan Nițu Mihalaș. Venind de la o Evanghelizare, am rămas ”în pană” în zona Șteiului, într-o pădure, pe înserate. era autoturismul meu și mă puteam alege cu admonestări, dar n-a făcut-o! După privatizare, i-am dăruit un sac de: cuie, electrozi, sârmă de oțel,necesare la construcția Bisericii din Giarmata, a cărei construcție era cât pe ce să-i aducă o condamnare la ocnă, prin moartea unui muncitor! Nu a regretat implicareaa sa în această construcție, nici chiar în această circumstanță! Ba, nici chiar atunci când a fost îndepărtat din beneficiile edificiului, din incinta noii Biserici; îmi spunea:”când trec pe lângă... întorc capul în partea opusă”!
La ultima convorbire telefonică din toamna 2015, mi-a spus: ”Dacă nu ar fi Atlanticul, aș porni către voi, acolo în California”! Nu cred că era naiv, mai degrabă, extrem de curajos!
”Eu, nu am calificarea ta”- îmi zicea adesea!
Dar nici eu, nu o voi avea pe a Dumnealui, niciodată!
Pastor John i. Nicorici, California. Atașez câteva versuri, pe care i-l-eam trimis și prin poștă: APOLOGETUL

Mulți chemau, slujind conceptul, oratori din depărtare
Noi aveam ”Apologetul” - chiar la noi în Adunare
Nu de neam de Alexandria, cu Apolo, rădăcină
Ci, un ”made în Romania” din a noastră Bucovină
F.Ap.18:24,25
Deci am folosit pregetul, ca prin câteva clișeie
Să schițez apologetul ”Evanghelistul”- scânteie
Cu harul isprăvniciei și cu duh de apostolat
Dând impuls Evangheliei, pe un fond documentat

Mama mea - om de la țară, auzind apologetul,
Exclama cu foc și pară:”Eu l-ascult, ca pe profetul”
Când i-am dăruit surpriza, s-aibe în casă Apologetul
Cu groștior i-a dat remiza - (pe la noi ăsta-i șerbetul)

Când la Evanghelizare - toți menționau preceptul:
”Să veniți cu orișicare... dar să vină, apologetul”
Gurahonț - în plin serviciu la amvon veni biletul:
”Mai scurtați din exercițiu, să-auzim pe apologetul”

Ștei - o urbe din Ardeal: -”Destul solo-uri și... duetul
Vrem și noi cei din local, să-ascultăm apologetul”
Și la Pria am dus”cvartetul”- la o nuntă în plin zăvoi
Primar - Soane: -”Apologetul... să mai vină pe la noi”

Când ne nămolea ”nămetul” de atei, să-l dai la-o parte
Pus în față apologetul, lumina pe cei cu carte...
Că cei plini de învățături nu cedează așa ușor...
Numai om tare în Scripturi, sparge greu înghețul lor

După ce destrami ”nămetul”, e plăcut ca să-se vadă
Cum abundă tineretul, prin ”vie” și prin ”livadă”
Mai ușor să cânți ”prohodul”, unor ”fiare” biruite
Decât să-te lupți cu modul, cum pot fi domesticite

Plicticoasă schița, textul... cu detalii de eroi
Și-ntrebați: apologetul, o fi cumva, printre noi?
Da, este nonagenar, Evangheliei arcaș...
Un om cult, dotat cu har - Ioan Nițu Mihalaș!
2004

john i spunea...

Am străbătut Nord-Vestul României, cu ”Apologetul”- cum îmi plăcea să-l numesc, sau ”doctorul” pe fr.Ioan Nițu Mihalaș. Venind de la o Evanghelizare, am rămas ”în pană” în zona Șteiului, într-o pădure, pe înserate. era autoturismul meu și mă puteam alege cu admonestări, dar n-a făcut-o! După privatizare, i-am dăruit un sac de: cuie, electrozi, sârmă de oțel,necesare la construcția Bisericii din Giarmata, a cărei construcție era cât pe ce să-i aducă o condamnare la ocnă, prin moartea unui muncitor! Nu a regretat implicareaa sa în această construcție, nici chiar în această circumstanță! Ba, nici chiar atunci când a fost îndepărtat din beneficiile edificiului, din incinta noii Biserici; îmi spunea:”când trec pe lângă... întorc capul în partea opusă”!
La ultima convorbire telefonică din toamna 2015, mi-a spus: ”Dacă nu ar fi Atlanticul, aș porni către voi, acolo în California”! Nu cred că era naiv, mai degrabă, extrem de curajos!
”Eu, nu am calificarea ta”- îmi zicea adesea!
Dar nici eu, nu o voi avea pe a Dumnealui, niciodată!
Pastor John i. Nicorici, California. Atașez câteva versuri, pe care i-l-eam trimis și prin poștă: APOLOGETUL

Mulți chemau, slujind conceptul, oratori din depărtare
Noi aveam ”Apologetul” - chiar la noi în Adunare
Nu de neam de Alexandria, cu Apolo, rădăcină
Ci, un ”made în Romania” din a noastră Bucovină
F.Ap.18:24,25
Deci am folosit pregetul, ca prin câteva clișeie
Să schițez apologetul ”Evanghelistul”- scânteie
Cu harul isprăvniciei și cu duh de apostolat
Dând impuls Evangheliei, pe un fond documentat

Mama mea - om de la țară, auzind apologetul,
Exclama cu foc și pară:”Eu l-ascult, ca pe profetul”
Când i-am dăruit surpriza, s-aibe în casă Apologetul
Cu groștior i-a dat remiza - (pe la noi ăsta-i șerbetul)

Când la Evanghelizare - toți menționau preceptul:
”Să veniți cu orișicare... dar să vină, apologetul”
Gurahonț - în plin serviciu la amvon veni biletul:
”Mai scurtați din exercițiu, să-auzim pe apologetul”

Ștei - o urbe din Ardeal: -”Destul solo-uri și... duetul
Vrem și noi cei din local, să-ascultăm apologetul”
Și la Pria am dus”cvartetul”- la o nuntă în plin zăvoi
Primar - Soane: -”Apologetul... să mai vină pe la noi”

Când ne nămolea ”nămetul” de atei, să-l dai la-o parte
Pus în față apologetul, lumina pe cei cu carte...
Că cei plini de învățături nu cedează așa ușor...
Numai om tare în Scripturi, sparge greu înghețul lor

După ce destrami ”nămetul”, e plăcut ca să-se vadă
Cum abundă tineretul, prin ”vie” și prin ”livadă”
Mai ușor să cânți ”prohodul”, unor ”fiare” biruite
Decât să-te lupți cu modul, cum pot fi domesticite

Plicticoasă schița, textul... cu detalii de eroi
Și-ntrebați: apologetul, o fi cumva, printre noi?
Da, este nonagenar, Evangheliei arcaș...
Un om cult, dotat cu har - Ioan Nițu Mihalaș!
2004