REMEMBER - TEODOR CODREANU

In amintirea pastorului Teodor Codreanu

A venit pe lume in 23 august 1928, intr-un sat din Transilvania, in apropierea Muntilor Apuseni, ca al doilea din cei patru copii ai familiei Codreanu. Parintii sai, oameni simpli, plini de dragoste, l-au sustinut in toata perioada copilariei si mai tarziu, cand a trebuit sa paraseasca satul natal pentru a-si completa studiile la Timisoara, aflata la peste 100 km distanta. Ca sa-si viziteze fiul, tatal parcurgea aceasta distanta pe jos, trecand Muresul, ca sa-i aduca paine si alte alimente baiatului aflat la oras.

Dupa incheierea pregatirii profesionale, tanarul Teodor Codreanu a lucrat ca muncitor la CFR.

In 1946 a primit credinta, luand botezul intr-o biserica penticostala din cartierul Ronat, Timisoara.

Mai tarziu, ajunge pastor al bisericii penticostale situate in strada Mangalia, apoi in strada Romulus. In 1988, când se construia actuala biserica Elim, de pe strada Virgil Madgearu, s-a implicat activ in toate actiunile, pana la finalizarea intregului edificiu, dupa care a devenit pastor in aceasta biserica.

Sotia lui, sora Aurica, i-a daruit trei copii: Estera Stela, casatorita Mitrea, care locuieste in prezent la Ierusalim, alaturi de sotul si fiul ei, Nelu, care locuieste în Statele Unite ale Americii si Marcel, in prezent diacon la Biserica Elim.

De-a lungul activitatii sale, pastorul Teodor Codreanu a fost apreciat ca vestitor al Evangheliei si poet crestin inspirat nu doar in bisericile penticostale, ci si in cele baptiste si alte congregatii evanghelice din tara si strainatate. A participat la plantarea a zeci de biserici de sat in mediul rural din judetul Timis si alte judete. Avea un duh infocat si adesea, dupa predicile lui, facea chemari de la amvon, pentru predare in mainile lui Cristos, ocazie cu care zeci de suflete primeau pe Domnul si credinta.

Era un om al rugaciunii si al luptei în rugaciune, petrecand multe ore in prezenta Domnului. Adesea, fratii care il cautau, trebuiau sa revina de mai multe ori, pentru ca il gaseau tot in rugaciune. A folosit cu putere darurile Duhului Sfant cu care Dumnezeu l-a inzestrat, pentru a aduce la credinta pe cat mai multi oameni.

Ca pastor, a privit cu multa responsabilitate slujba lui, departandu-se atat de prejudecatile, obiceiurile si poruncile omenesti intepenite in forme fixe, cat si de li-beralism. Sub ingrijirea lui, biserica Elim a crescut la un numar de peste 4.000 de membri, numar care nu s-a micsorat, cu toata plecarea unui mare numar de credinciosi spre diferite tari ale lumii (din Europa, America si Australia).

Numarul credinciosilor din bisericile de sat plantate de Biserica Elim a fost si el in continua crestere.

In ultimii patru ani, pastorul Codreanu s-a imbolnavit grav, avand succesiv trei accidente vasculare cerebrale, fiind un timp chiar in stare de coma. Ulterior revenirii din coma, comunica din ce in ce mai greu, neputand sa se mai deplaseze fara sa fie ajutat. Cu patru ani in urma a necesitat implantarea unui stimulator cardiac.

Ajuns in varsta de 76 de ani, a suferit de arterita aterosclerotica, ceea ce a dus la blocarea circulatiei sanguine de deasupra genunchiului stang, ceea ce a impus amputatia membrului inferior stang la nivelul coapsei (interventie practicata in 11 septembrie 2004). In 28 septembrie 2004, la 17 zile de la acea ultima interventie chirurgicala (si independent de ea), inima pastorului a incetat sa mai bata. El a plecat dintre noi spre locurile ceresti, acasa la Domnul pe care l-a slujit cu atata dragoste si pasiune.

Pastorul Dumitru Mot a marturisit la priveghi o instiintare-lucrare a Domnului pe care credinciosii au primit-o la inceputul perioadei de boala, precum si dezlegarea ei. Dumnezeu anunta ca il va lua pe pastorul Codreanu, dar nu dintr-o data, ci treptat si ca va lasa un semn.

In adevar, pastorul a fost luat treptat (activitatea lui nu a incetat brusc), pentru ca era foarte iubit de credinciosi si Dumnezeu a tinut cont de acest lucru. Apoi, semnul a fost ca Dumnezeu i-a dat anestezia lui cereasca, nefiind nevoie de calmante in mari cantitati, cum ar fi fost de asteptat pentru cineva care sufera de boli atat de dureroase. El n-a cartit si n-a murmurat pe toata aceasta perioada.



dr. Alexandru Prundeanu

Biserica Elim, Timisoara

http://www.clipa.com/index669.html