joi, 11 noiembrie 2010

SPĂLAREA PICIOARELOR - RITUAL RELIGIOS SAU NECESITATE?


Este cunoscut faptul că spălarea picioarelor a fost pentru multă vreme subiect de dezbatere în cercurile penticostale, fără a se ajunge la un numitor comun din punct de vedere al necesităţii aplicării ei în cadrul serviciilor divine din biserici. Astfel în Cultul Penticostal există biserici care practică spălarea picioarelor şi există biserici care nu o practică. Lucrul acesta poate fi explicat şi din punct de vedere istoric, având în vedere faptul că ceea ce numim astăzi Cultul Penticostal este rezultatul unificării a trei grupări penticostale distincte, care aveau oarecare diferenţe de înţelegere şi asupra acestui subiect.

Ca exponent al unei biserici penticostale din categoria acelora care nu practică spălarea picioarelor ca act sacramental în cadrul serviciilor divine, voi încerca în cele ce urmează să aduc câteva argumente care stau la baza crezului meu şi a multora dintre aceia care nu practică spălarea picioarelor în mod fizic ca pe un ritual religios.

Este poate necesar să amintesc faptul că nu toate poruncile Domnului Isus sunt valabile pentru toţi oamenii din toate timpurile. De pildă în Ioan 5:8, Domnul porunceste unui om "Ia-ţi patul şi umblă!", sau în Ioan 9:7, El porunceşte "scaldă-te în scăldătoarea Siloamului", porunci specifice date unor anumite persoane, vizând necesităţi specifice.

Este de asemenea important să menţionez ca spălarea picioarelor era o necesitate igienică a vremii în care singurele articole de încălţăminte erau sandalele care nu protejau piciorele de murdărirea cu praful de pe uliţe şi casele celor înstăriţi aveau totdeauna servitori care erau însărcinaţi să spele picioarele musafirilor înainte de a sta la masa.

DE CE A SPĂLAT ISUS PICIOARELE UCENICILOR SĂI?

1. Pentru că nu se găsise nici un voluntar pentru aceasta
Încă entuziasmaţi după succesul Floriilor, fiecare dintre ucenici se simţea foarte important. Mai mult, între ucenici existau dispute legate de cine este cel mai mare. Domnul vine cu soluţia sa în mijlocul acestor dispute, dându-le o pildă de smerenie. El căruia fiecare dintre ucenici i-ar fi fost dator să-i spele picioarele, tocmai El se încinge cu ştergarul şi ia lighianul. Aici Domnul a demonstrat o atitudine şi nicidecum nu a instituit un ritual. De reţinut că Domnul a spălat picioarele tuturor ucenicilor, nu doar a unuia dintre ei ca apoi să le ceară să continue ei.

2. Pentru că spălarea picioarelor ucenicilor era o necesitate.
Să nu uităm că şederea la masă nu însemna ceea ce înseamnă astăzi pentru noi, adică nu se şedea pe scaune, ci mesenii stăteu întinşi, adesea cu picioarele expuse privirilor celorlalţi comeseni.
Totuşi exista o necesitate şi mai mare din punct de vedere spiritual. O înţelegere a acestei necesităţi este dată tocmai de de ceea ce Domnul subliniază în Ioan 13:12, când întreabă:"Înţelegeţi voi ca v-am făcut Eu?", sau faţă în faţă cu orgoliul lui Petru, Domnul spune "ce fac Eu, tu nu pricepi acum"
Ce ar fi fost atat de greu de priceput dacă totul s-ar fi limitat la actul fizic al spălării picioarelor? Petru mai văzuse aceasta de atâtea ori, însă în spatele acţiunii Domnului Isus se ascundea un mesaj important pentru toţi ucenicii săi. Mai mult, Domnul arată că cei ce vor să aibă parte cu El, trebuie să înveţe bine această lecţie şi să o pună în aplicare. Despre ce lecţie este vorba?

a) Trebuie să-l lăsăm pe Isus să ne spele picioarele
Există o scăldare care se face o dată cu naşterea din nou, când Domnul face din noi făpturi curate, spălate de toate cele vechi. Totuşi, umblarea noastră prin această lume plină de praful păcatului este cu neputinţă să nu ne murdărească picioarele. Cine s-a spălat odată nu mai trebuie să-şi spele decât picioarele ca să fie curat de tot. Dar şi această spălare a picioarelor murdărite în umblarea noastră prin lumea plină de păcat, este posibilă numai prin lucrarea Domnului Isus. El singur a spălat picioarele tuturor ucenicilor.

b) Trebuie să-i lăsăm pe fraţii noştri să ne spele picioarele
Nimeni dintre ucenici nu a spălat picioarele Domnului, chiar dacă fizic vorbind ar fi fost nevoie de asta, dar Domnul a vrut să sublinieze nevoia spirituală mai presus de orice. El a spus că suntem datori să ne spălăm picioarele unii altora, contribuind unii la curăţirea picioarelor celorlalţi.
-să ne învăţăm unii pe alţii în vederea curăţirii
-să ne sfătuim unii pe alţii în vederea curăţirii
-să ne mustrăm unii pe alţii în vederea curăţirii
-să folsim metode de disciplinare în vederea curăţirii
Toate cele de mai sus cu scopul de a da la o parte eventuala murdărie acumulată în umblarea noastră

A face din spălarea picioarelor un ritual, înseamnă a pierde din vedere realitatea învăţăturii lui Cristos. Împlinirea unui ritual te poate determina să crezi că ţi-ai îndeplinit datoria religioasă, uitând că pilda lui Cristos ne cheamă la slujire a altora în smerenie şi dragoste.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Foarte adevarat ce ati scris...in ziua de azi , spalarea picioarelor este o ipocrizie, pt ca fratii si surorile stiind ca se face spalarea picioarelor vin de acasa spalati ,parfumati, cu sosete curate , etc

Anonim spunea...

aburealà,atâtea explicații pt a răstălmăcii un adevar,când în text apare de doua ori verbul "sa faceti" care indica o acțiune fizica, exact același verb care este folosit în cazul cinei, când Domnul spune : "sa faceti" spre pomenirea mea.

Emanuel spunea...

Încet încet facem din cuvintele Domnului isus ritualuri crestine cit.Daca eu Domnului învățătorul vostru v-am spalat picioarele si voisãnteti datori sa va spalati picioarele uni altora..ATENTIE..Pentruca eu vam dat o pilda ca si voi sa faceti cum vam facut eu. Daca stiti aceste lucruri ferice de voi da a le fsceti ..IOAN CAP.13 pentrucā judecata începe din casa Domnului 1petru4:17

Anonim spunea...

👍

Anonim spunea...